Bugetul de carbon s-ar epuiza în acest interval dacă se menține ritmul actual al emisiilor de CO2. Aproape 90% din creșterea temperaturii după Revoluția Industrială se datorează activităților umane
Cuprins
Oamenii au la dispoziție doar trei ani pentru a emite cantități de CO2 care să mențină încălzirea globală la un nivel sigur de 1,5 grade peste nivelurile preindustriale.
Acesta este concluzia celui de-al treilea raport anual „Indicatori ai schimbărilor climatice globale”, realizat de o echipă de peste 60 de oameni de știință din 17 țări și publicat joi în revista „Earth System Science Data”. Acest studiu oferă actualizări anuale ale principalilor indicatori climatici comunicați de Grupul Interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatice (IPCC) cu scopul de a furniza cele mai recente dovezi privind modul în care se schimbă sistemul climatic și influența activităților umane asupra acestuia.
Analiza menționează bugetul de carbon rămas, adică cantitatea de CO2 care poate fi eliberată în atmosferă înainte ca limita de încălzire globală de 1,5 grade să devină inevitabilă.
În 2020, IPCC a estimat că bugetul de carbon rămas era de aproximativ 500 de gigatone de dioxid de carbon. La începutul anului 2023, cifra a scăzut la jumătate, iar în 2024 s-a situat la 200 de gigatone, corespunzând la cinci ani de emisii la nivelurile actuale.
Cu toate acestea, noile estimări ale bugetului de carbon rămas pentru 1,5 grade sunt de 130 gigatone de CO2, cantitate care s-ar epuiza în puțin peste trei ani, la ritmul actual al emisiilor de dioxid de carbon. Iar bugetul pentru 1,6 sau 1,7 grade ar putea fi depășit în doar nouă ani.
Acordul de la Paris
Pe de altă parte, temperatura la suprafața Pământului a fost anul trecut cu 1,52 grade mai mare decât nivelurile preindustriale, din care 1,36 sunt atribuibile activităților umane, ceea ce înseamnă că 89% din această încălzire globală este atribuită în principal emisiilor de CO2 provenite din arderea combustibililor fosili.
Atingerea unei creșteri a temperaturii globale de 1,5 grade într-un singur an nu înseamnă că Acordul de la Paris nu a fost respectat – pentru aceasta, temperaturile medii globale ar trebui să depășească acest prag timp de câteva decenii -, dar acest lucru reafirmă cât de mult și de repede emisiile avansează în direcția greșită, potrivit studiului.
În deceniul 2015-2024, temperatura medie globală a fost cu 1,24 grade peste cea înregistrată în era preindustrială, din care 1,22 grade se datorează activităților umane, care în acel deceniu au produs echivalentul a 53 de gigatone de CO2 emise în atmosferă în fiecare an, în principal din cauza arderii combustibililor fosili și a defrișărilor.
Niveluri periculoase
Studiul subliniază că concentrațiile de gaze cu efect de seră, precum dioxidul de carbon, metanul și oxidul de azot, au crescut din 2019, ceea ce înseamnă că dezechilibrul energetic al Pământului s-a accentuat în timp.
Între 2019 și 2024, nivelul mediu al mării la nivel mondial a crescut cu aproximativ 26 de milimetri, mai mult decât dublul ratei de 1,8 milimetri pe an înregistrate de la începutul secolului al XX-lea.
„A treia ediție anuală a „Indicatorilor schimbărilor climatice globale” arată că atât nivelurile, cât și ratele de încălzire sunt fără precedent. Emisiile record de gaze cu efect de seră înseamnă că tot mai mulți oameni suferă de efectele schimbărilor climatice la niveluri periculoase”, potrivit Piers Forster, director al Priestley Centre for Climate Futures de la Universitatea din Leeds (Marea Britanie) și autor al studiului.
Joeri Rogelj, director de cercetare la Institutul Grantham și profesor de știință și politică climatică la Centrul de Politică de Mediu al Imperial College din Londra (Regatul Unit), afirmă că „fereastra pentru a rămâne sub 1,5 °C se închide rapid”. „Încălzirea globală afectează deja viața a miliarde de oameni din întreaga lume. Fiecare mică creștere a încălzirii este importantă, deoarece provoacă fenomene meteorologice extreme mai frecvente și mai intense”, adaugă el.
William Lamb, cercetător principal la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic (PIK, din acronimul german), indică: „Până când nu vom trece la tehnologii energetice regenerabile și curate și la practici de utilizare a solului bazate pe metode durabile, concentrațiile de gaze cu efect de seră din atmosferă vor continua să crească”.
„Într-un moment în care UE ia în considerare slăbirea obiectivului său de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, raportul nostru arată că ritmul schimbărilor climatice continuă neabătut. Nu este momentul să dăm înapoi; Europa trebuie să ia inițiativa în decarbonizare”, concluzionează Chris Smith, de la Universitatea Liberă din Bruxelles (Belgia).
