Cercetătorii de la Universitatea Cornell propun o tehnică simplă și durabilă pentru captarea carbonului: îngroparea deșeurilor lemnoase (ramuri, resturi de tăiere, mobilier uzat) în pădurile gestionate.
Cuprins
- Metodă ieftină de captare a carbonului: îngroparea deșeurilor lemnoase.
- Poate reduce cu până la 0,42 °C încălzirea globală.
- Până la 937 gigatone de CO₂ ar putea fi capturate în 76 de ani.
- Funcționează deosebit de bine în păduri gestionate și gaterele.
- Previne emisiile generate de descompunerea sau arderea deșeurilor.
- Îngroparea lemnului la 2 metri adâncime îl conservă timp de secole.
- De asemenea, ajută la reducerea riscului de incendii forestiere.
- Necesită studii privind impactul asupra solului și biodiversității.
Captarea carbonului la costuri reduse: îngroparea deșeurilor lemnoase în păduri gestionate
Reducerea concentrației de dioxid de carbon (CO₂) din atmosferă este esențială pentru atenuarea schimbărilor climatice. Un grup de cercetători de la Universitatea Cornell propune o soluție economică, durabilă și simplă din punct de vedere tehnic: îngroparea deșeurilor lemnoase provenite din păduri gestionate.
De ce lemn?
Pădurile gestionate, utilizate în principal pentru producția de lemn, generează cantități mari de deșeuri lemnoase. Acest material este de obicei ars sau lăsat să se descompună, eliberând carbon în atmosferă.
Cu toate acestea, dacă sunt îngropate la o adâncime de cel puțin 2 metri, aceste deșeuri sunt conservate în sol timp de secole sau milenii, evitând emisiile de CO₂.
Solul acționează ca un izolator natural, reducând prezența oxigenului și încetinind drastic procesul de descompunere. Astfel, carbonul rămâne sechestrat în siguranță.
Îngroparea deșeurilor lemnoase nu implică o „absorbție directă” a CO₂ din atmosferă, așa cum ar face o plantă în creștere sau o tehnologie de captare directă. Ce face această metodă este să împiedice carbonul deja fixat în lemn să revină în atmosferă.
Când copacii cresc, absorb CO₂ din aer prin fotosinteză. Acest carbon este stocat în țesuturile lor. Când un copac este tăiat și resturile sale sunt lăsate să se descompună sau să ardă, CO₂ revine în aer. Prin urmare, îngroparea acestor deșeuri întrerupe acest ciclu natural de returnare, evitând emisiile viitoare. Este o formă de „captare pasivă”, nu activă.
Impactul climatic estimat
Conform studiului publicat în Nature Geoscience, dacă această tehnică ar fi aplicată la nivel global în următorii 76 de ani, ar putea elimina între 770 și 937 gigatone de CO₂, ceea ce ar echivala cu o reducere a temperaturii globale de până la 0,42 °C.
Într-un exemplu concret, dacă Statele Unite ar îngropa 66% din deșeurile lemnoase din pădurile gestionate, ar atinge neutralitatea carbonului până în 2050.
Este realist să îngropăm lemnul la scară largă?
Una dintre cele mai frecvente întrebări adresate acestei propuneri este viabilitatea practică și energetică. Îngroparea deșeurilor lemnoase la 2 metri adâncime nu este ceva ce se poate face cu unelte manuale: este nevoie de utilaje grele, consum de combustibili fosili, ore de lucru și logistică specializată.
Nu este o soluție fără costuri. Dar abordarea studiului pornește de la principiul eficienței nete a carbonului, adică se evaluează dacă cantitatea de CO₂ capturată este mai mare decât emisiile generate de proces. Cercetătorii estimează că, chiar și luând în considerare resursele necesare pentru transport și excavare, raportul cost-beneficiu rămâne pozitiv în contexte bine gestionate, mai ales când:
- Se utilizează infrastructuri forestiere deja existente.
- Excavarea se face în mod concentrat și planificat (de exemplu, în cadrul unor campanii anuale).
- Se îngroapă un volum mare de deșeuri într-un singur loc, optimizând resursele.
- Se combină cu energie regenerabilă pentru alimentarea utilajelor.
În plus, nu se propune aplicarea sa la nivel mondial în mod indiscriminat, ci în zone cu disponibilitate ridicată de deșeuri și condiții logistice favorabile.
Nu ar fi mai bine să nu tăiem pădurile?
Această strategie nu implică tăierea mai multor copaci. Dimpotrivă, se bazează pe deșeurile deja generate în pădurile gestionate.
Pădurile gestionate nu sunt același lucru cu defrișarea indiscriminată. Este vorba de zone în care lemnul este extras în mod planificat, cu rotație a culturilor forestiere, reîmpădurire și monitorizare ecologică. Aceste activități generează deja cantități mari de deșeuri lemnoase: crengi, trunchiuri defecte, scoarță și rădăcini care nu sunt utilizate comercial.
În mod normal, aceste resturi sunt arse sau lăsate să se descompună, eliberând CO₂. Îngroparea lor, în schimb, evită aceste emisii și nu necesită tăierea altor copaci.
În plus:
- Această metodă nu concurează cu conservarea pădurilor native sau primare, unde nu se practică exploatarea.
- Poate fi aplicată pe terenuri deja exploatate, cum ar fi gaterele, drumurile forestiere sau solurile degradate.
- Completează reîmpădurirea: captarea carbonului cu deșeuri nu exclude plantarea mai multor copaci.
Cheia stă în îmbunătățirea gestionării a ceea ce este deja tăiat, nu în tăierea mai multor copaci. Și dacă este făcută corect, poate face parte dintr-o strategie forestieră mai durabilă și mai responsabilă din punct de vedere climatic.
Aplicații dincolo de pădure
Deși potențialul cel mai mare se găsește în păduri, gaterele și deșeurile de mobilier, această tehnică este aplicabilă și în:
- Zonele urbane (tăierea copacilor).
- Livezi și grădini agricole.
- Sisteme agroforestiere.
În prezent, se evaluează dacă livezile din statul New York ar putea atinge neutralitatea carbonului prin această practică.
Beneficii colaterale
Pe lângă captarea carbonului, această practică poate:
- Reduce riscul de incendii forestiere prin îndepărtarea materialelor combustibile
- Genera locuri de muncă ecologice în gestionarea și transportul deșeurilor
- Valorifica infrastructurile existente, cum ar fi drumurile forestiere și utilajele de excavare
Provocări și considerații
În ciuda potențialului său, este încă necesar să se evalueze:
- Efectele asupra sănătății solului.
- Emisiile de metan din cauza posibilelor procese anaerobe.
- Modificări ale biodiversității subsolului.
- Disponibilitatea și utilizarea terenurilor pentru îngropare.
Sunt necesare demonstrații la scară largă pentru a valida viabilitatea tehnică și ecologică în diferite medii.
Potențial
Îngroparea deșeurilor lemnoase reprezintă o soluție climatică accesibilă și scalabilă care:
- Nu depinde de tehnologii complexe sau costisitoare.
- Valorifică un deșeu existent, conferindu-i o valoare ecologică.
- Poate completa alte strategii, cum ar fi reîmpădurirea și reducerea emisiilor de gaze fosile.
Cu o planificare adecvată, această metodă poate fi integrată în politicile de gestionare forestieră, contribuind în mod semnificativ la obiectivele climatice globale fără a altera echilibrul ecologic.
În concluzie, îngroparea lemnului nu este doar o modalitate de captare eficientă a carbonului, ci și o cale către un model mai circular, mai rezilient și mai ecologic de gestionare a resurselor noastre naturale.
