Raportul evidențiază niveluri deosebit de îngrijorătoare la copiii mici, datorită fragilității lor și alimentației specifice.
Cuprins
Deși nu poate fi văzută, poluarea chimică afectează 8 din 10 alimente. Un nou studiu al CSIC relevă că peste 85% din produsele analizate conțin cel puțin un aditiv plastifiant.
Este vorba de substanțe chimice care migrează din ambalajele din plastic și generează o poluare alimentară aproape imperceptibilă.
Raportul evidențiază niveluri deosebit de îngrijorătoare la copiii mici, din cauza fragilității și alimentației specifice.
Contaminarea chimică: ce spune raportul
Analiza a inclus 109 tipuri de alimente consumate în mod obișnuit în Spania (lactate, cereale, carne, legume, dulciuri și alimente pentru bebeluși) și a detectat până la 20 de plastifianți diferiți.
Aceasta a inclus înlocuitori ai ftalaților. Printre principalele concluzii ale studiului se numără:
- La adulți, expunerea medie zilnică este de 288 ng/kg greutate corporală, niveluri care nu depășesc limitele EFSA.
- În schimb, la copiii cu vârste cuprinse între 1 și 3 ani s-au detectat 1155 ng/kg, ajungând la 2262 ng/kg la nou-născuți, datorită greutății lor reduse și a obiceiurilor alimentare specifice, cum ar fi gustările pentru copii.
Care sunt alimentele cele mai contaminate
Carnea se află în fruntea listei alimentelor cu cea mai mare concentrație de plastifianți, urmată de cereale, leguminoase și dulciuri. Chiar și produsele ambalate în sticlă au prezentat contaminare, probabil din cauza acoperirilor metalice ale capacelor.
Potrivit lui Julio Fernández Arribas, autorul principal al studiului IDAEA-CSIC, în medii reale „copiii mici sunt expuși la cantități mai mari decât cele recomandate”, ceea ce declanșează alerte cu privire la efectul cumulativ asupra dezvoltării lor.
În acest sens, se recomandă evitarea încălzirii alimentelor în recipiente din plastic sau sticlă (cuptor/cuptor cu microunde), deoarece căldura poate crește de până la 50 de ori transferul de toxine.
Pe de altă parte, alegeți recipiente din ceramică sau sticlă fără acoperiri pentru încălzirea sau conservarea alimentelor și acordați prioritate produselor proaspete sau vrac pentru a reduce contactul cu ambalajele care conțin plastifianți.
Studiul avertizează, de asemenea, că legislația europeană actuală reglementează doar migrația substanțelor din ambalaje, dar nu stabilește limite pentru plastifianții din alimente.
Ethel Eljarrat, coautoare a raportului, solicită „o legislație mai restrictivă, în special pentru a proteja grupurile cele mai vulnerabile”.
