Măslinul din Vouves, în Creta, este un copac monumental de o vechime uimitoare. O cercetare recentă a confirmat că are aproximativ 4000 de ani.
Cuprins
Pe dealurile insulei Creta, mai precis în localitatea Ano Vouves, crește un copac care a sfidat trecerea timpului. Este vorba despre măslinul monumental din Vouves, o adevărată relicvă vie care, potrivit unui studiu științific recent, ar putea avea până la 4000 de ani. Dincolo de vârsta sa extraordinară, mărturie a apariției și declinului unor imperii întregi, ceea ce îl face un fenomen biologic fără precedent este faptul că încă produce fructe. O recoltă de măsline perfect comestibile continuă să se nască an după an din coroana sa rezistentă.
Cel mai vechi măslin din lume, care a văzut nașterea și dispariția imperiilor antice, are aproximativ 4000 de ani și continuă să producă măsline.
Un copac care a rezistat mileniilor
Măslinul din Vouves aparține speciei Olea europaea L., aceeași specie care a însoțit civilizațiile mediteraneene încă din antichitate. Faptul că se află pe insula Creta nu este un detaliu nesemnificativ, deoarece Creta minoică a fost unul dintre principalele centre de domesticire a măslinului în mileniul al III-lea î.Hr. Prin urmare, acest exemplar vechi ar fi putut fi martor la evenimente istorice îndepărtate, precum apogeul palatului din Knossos, invaziile miceniene sau chiar romanizarea ulterioară a insulei.
Principalul motiv pentru care acest copac a atras atenția botanistilor și arheologilor este morfologia sa spectaculoasă. Măslinul din Vouces are un trunchi răsucit și parțial gol, cu un diametru de 4,6 metri, care dă impresia că a fost sculptat de vânt, apă și timp. În plus, coroana sa este într-o stare excelentă și prezintă lăstari verzi în fiecare sezon.
Importanța datării unui copac fără miez
În 2021, o echipă de cercetători a prezentat rezultatele unui studiu care a urmărit evaluarea completă a acestui copac milenar, cu scopul de a clarifica atât vârsta, cât și starea fiziologică actuală a acestuia. Analiza, publicată în revista Plants, a fost realizată de o echipă multidisciplinară condusă de profesorul Mihalis Avramakis. Aceasta reprezintă primul studiu științific sistematic axat exclusiv pe acest exemplar milenar.
Determinarea vârstei unui copac de această dimensiune nu este o sarcină ușoară. În cazul măslinului din Vouves, principala provocare a fost absența completă a miezului trunchiului, un fenomen obișnuit la măslinele foarte vechi, unde părțile centrale se descompun în timp.
În fața acestei dificultăți, echipa de cercetători a aplicat o strategie mixtă care a combinat mai multe metode nedistructive cu tehnici de laborator. Au fost utilizate imagini tomografice computerizate pentru a analiza structura internă a trunchiului, s-au efectuat tăieturi în ramurile secundare și s-a recurs la dendrocronologie pentru a studia inelele vizibile. În plus, s-au efectuat analize histologice, teste de germinare și o evaluare anatomică a frunzelor și tulpinilor pentru a determina vitalitatea exemplarului.
Descoperiri cheie: ce au revelat analizele măslinului milenar
O mărturie vegetală a istoriei umane
Studiul științific realizat asupra măslinului monumental din Vouves a permis determinarea cu o precizie remarcabilă a vârstei sale aproximative, a structurii interne și a capacității sale reproductive actuale, cu rezultate care contrazic multe dintre ideile preconcepute despre longevitatea vegetală. Datorită tăieturilor efectuate în zonele mai tinere ale trunchiului și corelațiilor stabilite cu inelele externe vizibile, oamenii de știință au estimat că măslinul are aproximativ 4000 de ani. Acest lucru îl face cel mai vechi exemplar de Olea europaea cunoscut și încă în viață.
Măsline milenare
Un alt fapt remarcabil este că, în ciuda vârstei sale înaintate, măslinul continuă să producă măsline viabile. Probele de frunze prelevate în timpul cercetării au prezentat caracteristici anatomice și morfologice normale, cu epidermă, stomate și țesuturi de susținere tipice copacilor tineri activi. În plus, s-a observat că măslinul producea fructe sănătoase în perioada recoltei, ceea ce confirmă faptul că arborele nu numai că supraviețuiește, ci continuă să fie în plină activitate biologică.
O morfologie în schimbare
Cercetătorii au observat, de asemenea, că morfologia trunchiului s-a schimbat semnificativ în timp. Astfel, acesta a căpătat formele sale caracteristice, răsucite și cu cavități, ca urmare a eroziunii, a activității biologice și, posibil, a tăierilor vechi. Această transformare progresivă, departe de a fi considerată un semn de declin, a contribuit la supraviețuirea arborelui, permițând reînnoirea țesuturilor și adaptarea structurală a exemplarului la condițiile în schimbare ale mediului.
Studiul demonstrează, așadar, că vârsta înaintată nu implică neapărat deteriorarea funcțională a măslinilor. Dimpotrivă, exemplarul din Vouves este dovada vie a extraordinarei reziliențe și plasticității adaptative a acestei specii, în special în climatul mediteranean. Caracteristicile sale îl fac un patrimoniu botanic unic, atât pentru știință, cât și pentru istoria culturală a regiunii.
Un simbol viu al identității mediteraneene
Măslinul din Vouves a devenit un simbol cultural cu o mare încărcătură simbolică. În semn de recunoaștere a valorii sale istorice și științifice, copacul a obținut protecția autorităților locale și, în prezent, constituie punctul central al Muzeului Măslinii din Vouves, fondat în 2009.
Măslinele pe care le produce sunt recoltate manual și presate la rece pentru a obține un ulei de măsline foarte apreciat, care nu este însă comercializat. De fapt, ramurile provenite de la acest copac au fost utilizate pentru a confecționa unele dintre coroanele Jocurilor Olimpice moderne, consolidând astfel statutul său de legătură între lumea antică și prezent.
O speranță pentru conservarea plantelor
În contextul global contemporan, în care biodiversitatea vegetală este amenințată de schimbările climatice, defrișări și boli agricole, exemple precum măslinul din Vouves capătă o nouă relevanță. Rezistența sa la trecerea timpului și capacitatea de a continua să producă fructe ar putea oferi indicii valoroase pentru cercetarea în domeniul biologiei vegetale, geneticii culturilor și strategiilor de conservare. Studiul concluzionează că cunoașterea aprofundată a copacilor monumentali precum acesta poate ajuta la o mai bună înțelegere a mecanismelor de longevitate la plante.
