Niște cercetători au reușit să extragă o pepită de aur din plăcile de bază ale computerelor.
Cuprins
Aurul este unul dintre metalele cu cea mai bună conductivitate electrică. Din acest motiv, este utilizat în multe componente electronice, în principal în piese de calculatoare, dar și în smartphone-uri sau sisteme audio. Problema este că extragerea lui din aceste piese este foarte complicată, iar costul nu compensează efortul. Sau așa credeam. Cercetători elvețieni au creat o metodă de extragere a metalului prețios dintr-o proteină din zer.
Găsirea aurului în gunoi
Componentele în care se utilizează cel mai mult aurul sunt PCB-urile sau plăcile de circuit imprimat pe care le găsim în toate tipurile de dispozitive, de la computere la smartphone-uri. Se poate găsi și în procesoare, conectori și hard disk-uri HDD. Problema, așa cum spuneam, este că metodele existente pentru extragerea acestui metal sunt foarte complexe și costisitoare. În plus, este adesea necesară utilizarea unor compuși chimici foarte toxici, ceea ce nu îi împiedică pe mulți să încerce acasă. Din toate aceste motive, de multe ori efortul necesar nu merită pentru cantitățile mici care se extrag.
Proteina din zer
Cercetătorii de la Școala Politehnică Federală din Zurich au reușit să extragă aur printr-o nouă metodă mai eficientă, durabilă și ieftină. Cum? Cu proteine din zer (da, cele din băuturile proteice de la sala de sport). Pentru aceasta, proteinele au fost supuse unor condiții acide și temperaturi ridicate. Acestea formează nanofibre care se adaugă unui gel și, după uscare, formează un fel de burete. Nu este prima dată când auzim că proteina din zer este utilizată în scopuri similare.
Acum câteva luni, China a reușit să recicleze bateriile mașinilor electrice datorită glicinei prezente în aceste shake-uri. Cine ar fi crezut că, pe lângă faptul că ne face mai puternici, ar putea fi folosită pentru a extrage aur sau a recicla baterii.
Metoda
Cercetătorii au folosit 20 de plăci de bază de computer, din care au extras toate părțile metalice și le-au dizolvat într-o baie acidă care a ionizat metalele. Următorul pas a fost scufundarea buretelui în soluție. Deși există și alte metale care se lipesc de fibrele care îl formează, cercetătorii au descoperit că ionii de aur se lipesc mult mai bine. Odată „capturate”, buretele este încălzit, iar ionii se desprind și pot fi topiți pentru a crea o pepită de aur.
Mai ieftin
Cele 20 de plăci de bază au dat ca rezultat o pepită de aur de 450 de miligrame cu o puritate de 91% (restul de 9% fiind cupru), sau, cu alte cuvinte, 22 de carate. La prețul actual al aurului, pepita ar avea o valoare de aproximativ 35 de euro. Nu este mult, dar cercetătorii afirmă că costul materialelor și al energiei necesare pentru extracție este de 50 de ori mai mic decât cel al aurului obținut. Următorul pas este scalarea acestei tehnologii pentru a o putea aplica pe piață.
