A fost dezlegată cea mai mare enigmă a planetei Marte: de ce argila sa este atât de asemănătoare cu cea terestră, dar totuși incredibil de periculoasă

Marte

O nouă cercetare dezvăluie misterul originii straturilor groase de argilă de pe Marte.

Oamenii de știință de la Universitatea din Texas, Austin, și colegii lor au descoperit că aceste formațiuni s-au format în apropierea unor bazine de apă stătătoare cu miliarde de ani în urmă. Astfel de condiții ar fi putut fi ideale pentru apariția vieții.

Argila — martor al trecutului umed al lui Marte

Marte a fost odată o planetă cu râuri și lacuri, dar cum interacționa apa cu suprafața sa? Analiza a 150 de depozite argiloase descoperite de sonda orbitală NASA Mars Reconnaissance Orbiter a arătat că:

  • argila se găsește mai des la altitudini joase, lângă depozite lacustre vechi.
  • Acestea sunt situate departe de văi, unde apa curgea repede și distrugea rocile.

A fost dezlegată cea mai mare enigmă a planetei Marte: de ce argila sa este atât de asemănătoare cu cea terestră, dar totuși incredibil de periculoasă

Acest lucru indică condiții stabile, în care eroziunea chimică a predominat asupra celei fizice.

„Dacă ai un relief stabil, nu distrugi un mediu potențial propice vieții”, explică autoarea principală a studiului, Rihanna Moore, care lucrează în prezent la NASA.

De ce sunt atât de puțini carbonați pe Marte?

Pe Pământ, rocile carbonatate (de exemplu, calcarul) se formează din roci vulcanice sub influența apei și a CO₂. Dar pe Marte acestea sunt aproape inexistente. Oamenii de știință presupun că motivul este lipsa activității tectonice:

  • fără mișcarea plăcilor, rocile proaspete nu sunt expuse, iar CO₂ se acumulează în atmosferă.
  • Apa, în loc să participe la formarea carbonaților, a reacționat cu argila.

Acest lucru ar fi putut duce la efectul de seră, făcând clima mai caldă și mai umedă.

„Probabil că acesta este unul dintre numeroșii factori care explică strania absență a carbonaților pe Marte”, notează Moore.

Analogii terestre și perspective de căutare a vieții

Coautorul studiului, Tim Gough, face paralele cu Pământul, unde cele mai puternice depozite argiloase se formează în zone umede cu eroziune minimă. Se pare că pe Marte a fost la fel.