O premieră care aruncă o lumină fascinantă asupra acestei perioade din istorie
Cuprins
Pentru prima dată, oamenii de știință au reușit să decodifice genomul complet al unui bărbat care a trăit în Egiptul antic, acum aproximativ 4.500 de ani, în perioada construirii primelor piramide. Rezultatele, publicate în revista Nature, sugerează că Egiptul antic era un adevărat carrefour cultural, atrăgând migranți și comercianți din alte regiuni ale Africii și Mesopotamiei (o regiune care acoperă astăzi anumite părți din Irak, Turcia și Iran).
Un om între tradiție și mobilitate culturală
Acest genom aparține unui bărbat în vârstă, probabil provenind dintr-o clasă socială privilegiată. Datele genetice indică faptul că avea părul șaten, ochii căprui și pielea închisă la culoare. Aproximativ 80% din genomul său este legat de populații din Africa de Nord, în timp ce restul de 20% este asociat cu origini din Asia de Vest.
Dovezile arheologice au evidențiat deja schimburi comerciale și culturale cu alte civilizații, precum importul de plante, animale, inovații tehnologice (în special roata olarului) sau sisteme de scriere. Cu toate acestea, în această regiune caldă și aridă, ADN-ul uman se conservă cu dificultate.
Este vorba de cel mai vechi ADN recuperat în Egiptul antic. Cercetătorii estimează că aceste rămășițe furnizează dovezi directe ale unei influențe genetice mesopotamiene. Pontus Skoglund, genetician la Francis Crick Institute, explică că Egiptul antic, în ciuda bogăției sale arheologice, nu a lăsat până acum nicio urmă genomică exploatabilă. Datorită noilor tehnici, este acum posibil să se elimine riscurile de contaminare și să se înțeleagă mai bine mișcările populației din acea perioadă.
Viața unui olar egiptean privilegiat
Rămășițele acestui bărbat au fost descoperite într-o necropolă din vechiul oraș Nuwayrat, situat la 265 de kilometri sud de Cairo. Îngropat într-un mormânt săpat în stâncă și așezat într-un vas mare de ceramică, el a murit între 2855 și 2570 î.Hr.
După scheletul său, măsura aproximativ 1,60 metri și avea între 44 și 64 de ani. Dinții săi uzați și artrita severă mărturisesc greutățile fizice prin care a trecut. Modul în care a fost îngropat indică un statut social ridicat, dar corpul său poartă semne ale muncii regulate. Potrivit lui Joel Irish, bioarheolog la Universitatea John-Moores din Liverpool, brațele sale prezintă semne de mișcări repetitive, o lărgire a bazinului și o patologie gravă la nivelul piciorului drept.
Cercetătorii emit ipoteza că ar fi putut lucra ca olar. Această ipoteză este neobișnuită, deoarece un olar nu beneficia, în general, de un astfel de tratament funerar. Prin urmare, acest bărbat trebuie să fi fost excepțional de talentat sau a reușit să-și îmbunătățească statutul social.
O alimentație tipică pentru valea Nilului
Analiza izotopică a unuia dintre molarii săi relevă că a crescut în valea Nilului, un mediu cald și uscat. Dieta sa includea proteine animale, precum și plante precum grâu și orz. Stilul său de viață era, așadar, tipic pentru primii egipteni din perioada Imperiului Vechi.
Potrivit lui Linus Girdland Flink, arheogenetician la Universitatea din Aberdeen, acest om a trăit într-o perioadă de profunde schimbări în istoria Egiptului, iar cadavrul său a fost exhumat în 1902 și transportat la World Museum din Liverpool. El a supraviețuit bombardamentelor din timpul războiului, în timp ce majoritatea rămășițelor umane păstrate în muzeu au fost distruse.
Deși studiul acestui individ nu poate în sine să lumineze întregul trecut al Egiptului antic, el reprezintă un progres promițător. Cercetătorii speră că aceste tehnici vor permite, în viitor, o mai bună înțelegere a civilizației egiptene și a locuitorilor săi. De asemenea, descoperiți 10 invenții din Egiptul antic care sunt încă utilizate astăzi.
