Telescopul ATLAS din Chile a fost responsabil de identificarea acestui corp ceresc, o descoperire care a mobilizat echipe științifice de pe mai multe continente pentru a dezvălui date inedite despre evoluția timpurie a galaxiei și formarea sistemelor planetare
Cuprins
Telescopul ATLAS din Chile a identificat pe 1 iulie 2025 obiectul 3I/ATLAS, al treilea vizitator interstelar al sistemului solar.
Minuni neașteptate continuă să sosească din spațiul profund, invitându-ne să privim cerul cu uimire reînnoită. Recenta descoperire a 3I/ATLAS a stârnit entuziasmul astronomilor din întreaga lume și deschide o fereastră unică către trecutul îndepărtat al galaxiei.
Identificat pe 1 iulie 2025 de telescopul ATLAS din Chile, 3I/ATLAS devine al treilea obiect interstelar descoperit în istoria sistemului solar și, conform analizelor preliminare, posibil cea mai veche cometă detectată până în prezent. Intrarea sa în vecinătatea solară a declanșat o reacție științifică internațională fără precedent.
O detectare care a mobilizat lumea
Descoperirea a fost posibilă datorită rețelei automatizate de telescoape ATLAS survey, concepută pentru a identifica obiecte în mișcare. În acea zi de 1 iulie, telescopul chilian a detectat un corp la 670 de milioane de kilometri de Soare. Vestea s-a răspândit rapid, declanșând colaborarea observatoarelor și echipelor științifice din întreaga lume.
Răspunsul a fost imediat: Universitatea Oxford, Michigan State University (MSU), Observatorul European de Sud, Laboratorul de Propulsie Jet al NASA, Universitatea din Hawaii și alte instituții s-au alăturat studiului. Larry Denneau, membru al ATLAS, a sărbătorit descoperirea: „Este deosebit de satisfăcător că l-am găsit în direcția centrului galactic, un loc greu de observat”, a declarat pentru MSU Today.
Cometa interstelară 3I/ATLAS are o orbită hiperbolică și se va îndepărta definitiv de sistemul solar, călătorind cu o viteză de 60 km pe secundă.
Karen Meech, de la Universitatea din Hawaii, a relatat că au fost activate resurse precum Southern Astrophysical Research Telescope și Gemini Observatory pentru a capta imagini și date despre cometă în primele sale etape. Cooperarea a fost esențială pentru obținerea spectrelor de lumină și a detaliilor despre strălucirea, poziția și compoziția sa.
Un vizitator vechi, rapid și în fugă
Primele date descriu 3I/ATLAS ca un obiect interstelar cu o orbită hiperbolică, adică o traiectorie care îl va îndepărta pentru totdeauna de sistemul solar. Călătorește cu aproximativ 60 de kilometri pe secundă față de Soare. Această traiectorie „în formă de bumerang” îl diferențiază de majoritatea cometelor cunoscute, care orbitează în jurul Soarelui în formă eliptică.
Imaginile capturate de Telescopul Canada-Franța-Hawaii și de Very Large Telescope arată o comă compactă, norul de gaz și praf care caracterizează cometele active. Potrivit lui Darryl Seligman, cercetător implicat în descoperire, variația redusă a luminozității sale sugerează o rotație stabilă sau o activitate cometară susținută: „Probabil conține gheață, în special sub suprafață, iar această gheață se poate activa pe măsură ce se apropie de Soare”, a explicat el.
Cel mai frapant este vârsta sa estimată. Matthew Hopkins, de la Universitatea Oxford, a afirmat în cadrul National Astronomy Meeting 2025 că „3I/ATLAS este foarte probabil cea mai veche cometă pe care am văzut-o vreodată”.
Cometa 3I/ATLAS ar putea fi cea mai veche cometa observată vreodată, cu o vârstă estimată la peste șapte miliarde de ani.
Se estimează că are peste șapte miliarde de ani și provine din discul gros al Căii Lactee, o regiune de stele vechi. Chris Lintott, tot de la Oxford, a întărit această idee: „Credem că există o probabilitate de două treimi ca această cometă să fie mai veche decât sistemul solar”.
Studii recente au susținut aceste estimări. Cercetători conduși de Hopkins și Seligman au publicat două analize detaliate privind comportamentul și originea cometei. Primul studiu s-a concentrat pe traiectoria și proprietățile fizice ale acesteia. Al doilea explorează vechimea și legăturile sale cu discul gros al Căii Lactee.
Spre deosebire de celelalte două obiecte interstelare cunoscute — 1I/’Oumuamua (2017) și 2I/Borisov (2019) —, 3I/ATLAS ar putea proveni dintr-o regiune galactică care nu a fost observată niciodată de aproape. „Acesta este un obiect dintr-o parte a galaxiei pe care nu am văzut-o niciodată de aproape”, a subliniat Lintott.
Tehnologie, cooperare și oportunități viitoare
Dincolo de vechimea sau traiectoria sa, descoperirea se remarcă prin amploarea colaborării științifice care o înconjoară. „Primim date din întreaga lume despre acest obiect”, a subliniat Seligman. Instituții spațiale din America, Europa și Oceania, Agenția Spațială Europeană, NASA și centre de cercetare din Canada, Chile și Australia au participat la urmărirea acestuia.
Studiul 3I/ATLAS ar putea furniza informații cheie despre evoluția timpurie a galaxiei
În plus, comportamentul 3I/ATLAS a permis validarea modelelor galactice. Hopkins și echipa sa de la Oxford au dezvoltat un model predictiv —Ōtautahi-Oxford— pe baza datelor satelitului Gaia și a simulărilor, iar 3I/ATLAS s-a potrivit cu predicțiile lor. „Este o oportunitate fantastică de a testa modelul nostru cu ceva complet nou și posibil vechi”, a explicat Hopkins pentru Royal Astronomical Society.
Cu Observatorul Vera C. Rubin pe punctul de a-și începe operațiunile, se așteaptă o nouă eră în detectarea obiectelor interstelare. În paralel, 3I/ATLAS va fi monitorizat de telescoape precum James Webb și Hubble, iar o posibilă misiune spațială pentru a-l studia îndeaproape este în curs de evaluare.
Această colaborare globală, împreună cu misiuni fotometrice și spectroscopice, ar putea dezvălui date cheie despre formarea stelelor, planetelor și evoluția timpurie a galaxiei.
