Integrarea copacilor biomineralizanți în proiectele de reîmpădurire și agroforesterie ar putea deveni un instrument puternic în cadrul strategiilor globale de combatere a schimbărilor climatice.
Cuprins
- Smochinul african transformă CO₂ în piatră (carbonat de calciu).
- Proces cunoscut sub numele de calea oxalat-carbonat.
- Sechestrarea anorganică a carbonului → mai stabilă și mai durabilă.
- Îmbunătățește calitatea solului → pH mai ridicat și nutrienți mai accesibili.
- Ficus wakefieldii = specia cea mai eficientă.
- Potențial pentru agroforesterie durabilă.
- Cercetare pionieră în domeniul pomilor fructiferi.
Smochinele africane transformă CO₂ din atmosferă în piatră
O echipă internațională de oameni de știință a descoperit că anumite specii de smochine africane pot stoca dioxid de carbon (CO₂) sub formă de carbonat de calciu (CaCO₃), un proces care transformă literalmente o parte din aceste copaci în piatră.
Acest fenomen a fost prezentat recent la conferința Goldschmidt din Praga, specializată în geochimie.
Cum funcționează acest proces?
Acest proces este cunoscut sub numele de calea oxalat-carbonat. Funcționează în trei etape:
- Arborele absoarbe CO₂ prin fotosinteză.
- O parte din acest carbon este transformat în cristale de oxalat de calciu.
- Microorganismele din sol descompun aceste cristale și le transformă în carbonat de calciu, același mineral care formează creta și calcarul.
Important este faptul că carbonul anorganic stocat în carbonatul de calciu este mult mai stabil decât carbonul organic, rămânând în sol timp de secole.
Beneficii ecologice și agricole
Acest mecanism natural are multiple avantaje:
- Sechestrarea carbonului pe termen lung, contribuind la atenuarea schimbărilor climatice.
- Creșterea pH-ului solului, ceea ce îmbunătățește fertilitatea acestuia.
- Eliberarea nutrienților esențiali, care favorizează creșterea altor plante.
- Producția de alimente, deoarece smochinii dau și fructe comestibile.
Cazul Ficus wakefieldii
Dintre cele trei specii de smochini studiate în comitatul Samburu, din Kenya, Ficus wakefieldii s-a remarcat ca fiind cea mai eficientă în sechestrarea CO₂ sub formă de carbonat de calciu.
Cercetătorii au găsit depozite de carbonat atât în scoarță, cât și în lemn, ceea ce indică o absorbție mai profundă a carbonului decât se credea.
Cercetări în curs
Echipa științifică — formată din instituții din Kenya, SUA, Elveția și Austria — extinde studiul pentru a:
- Cuantifica capacitatea totală de stocare a CO₂.
- Măsura necesarul de apă și randamentul fructelor.
- Explora utilizarea acestor specii în sisteme agroforestiere durabile.
Până în prezent, majoritatea studiilor privind această cale s-au concentrat pe copaci necomestibili. Faptul că o specie fructiferă prezintă această capacitate deschide noi posibilități pentru agricultura regenerativă.
Calea oxalat-carbonat reprezintă o soluție dublă: captează carbonul atmosferic și produce alimente. Dacă această proprietate este identificată și exploatată la mai multe specii, în special în climatele tropicale și aride, s-ar putea:
- Reduce semnificativ emisiile nete de CO₂.
- Regenera solurile degradate în zonele afectate de deșertificare.
- Incorpora pomii fructiferi în sistemul climatic, fără a sacrifica productivitatea.
Această descoperire pune în discuție un nou tip de copac care nu numai că captează carbonul, ci îl transformă în piatră. La propriu.
