Descoperirea a deschis dezbaterea dacă aceste structuri trebuie considerate organite sau nu. Analiza imaginilor 3D a făcut posibilă detectarea lor
Un grup de cercetători a identificat un organit necunoscut în celulele umane, pe care l-au numit hemifusom. Această structură minusculă ar putea juca un rol cheie în procesele de reciclare și eliminare a proteinelor din mediul celular, deși încă există discrepanțe în acest sens.
Descoperirea, condusă de Universitatea din Virginia și publicată în revista Nature Communications, a fost posibilă datorită unei tehnici care permite observarea interiorului celulei în starea sa nativă. Acest instrument avansat evită utilizarea compușilor chimici, ceea ce permite o mai bună conservare a formelor originale ale elementelor celulare.
În timpul analizei imaginilor 3D, echipa a detectat o structură repetitivă în formă de om de zăpadă, formată din două vezicule conectate printr-o membrană lipidică dublă. Această configurație, până acum doar teoretică, reprezintă o stare intermediară numită hemifuzie.
Hemifusomul, cu un diametru de aproximativ 100 nanometri, ar putea participa la transportul intracelular și la clasificarea componentelor celulare. Cercetătorii consideră că acest organit acționează ca un mecanism care facilitează reînnoirea membranelor, contribuind la prevenirea acumulărilor dăunătoare.
Un nou organit în biologia celulară?
Descoperirea a generat o intensă dezbatere în comunitatea științifică cu privire la faptul dacă acest nou element poate fi clasificat ca organit. Datorită stabilității sale structurale și a posibilei sale funcții specifice, autorii studiului îl consideră mai mult decât o simplă formațiune trecătoare.
Experți din afara studiului, precum Yi-Wei Chang, au susținut veridicitatea hemifuzomilor și afirmă că condițiile experimentului exclud posibilitatea ca acesta să fie o distorsiune cauzată de tehnica utilizată. Dovezile sugerează că este vorba de un component celular autentic.
Înțelegerea funcției exacte a hemifuzomilor ar putea deschide noi linii de cercetare asupra bolilor precum Alzheimer, deoarece aceste structuri ar fi implicate în eliminarea proteinelor defecte. Deteriorarea sau funcționarea defectuoasă a acestora ar putea fi corelată cu originea anumitor patologii neurodegenerative. „Fără criotomografia electronică, am fi trecut cu vederea această descoperire”, au concluzionat responsabilii studiului.
