José Antonio a cumpărat din greșeală o casă ocupată ilegal, crezând că va fi ușor să-l scoată pe ocupant, dar a fost exact invers.
Multe persoane cumpără adesea locuințe ocupate, în principal pentru că sunt mult mai ieftine, în principiu, decât o locuință obișnuită.
Chiar și platformele de cumpărare și vânzare de locuințe oferă acest tip de apartamente și case pe portalurile lor. Într-adevăr, acestea sunt de obicei mult mai ieftine, iar în descriere se menționează de obicei că este „o proprietate ocupată” și că cumpărătorul este cel care se ocupă de ocupanți.
Cu toate acestea, cazul lui José Antonio este și mai special. Locuitorul din Santa Susana, Barcelona, a povestit jurnaliștilor emisiunii Los Canarios că acum 4 ani a cumpărat o casă în care nu a putut locui deoarece este ocupată ilegal.
Casa este în plin proces de construcție, astfel încât multe spații ale acesteia sunt încă deschise. Astfel, de cealaltă parte a gardului care înconjoară proprietatea se pot vedea un câine și lucrurile ocupantei ilegale care împodobesc locuința.
Pe lângă cheltuielile cu proprietatea și procesul judiciar pentru evacuarea ocupantei, a trebuit să plătească în acești 4 ani chiria apartamentului în care locuiește în prezent.
„Credeam că totul va dura mai puțin”
Când ajungi la casă, se vede clar că este în construcție. În interior, se pot vedea hainele ocupantei întinse la uscat și lucrurile ei aranjate în locuința fără pereți.
„Această locuință a fost începută de soția mea împreună cu fostul ei partener și era implicată într-o operațiune ipotecară. Atunci a aflat soția mea, prin intermediul fostului ei partener, că era ocupată ilegal”, a povestit afectatul.
Prețul casei, în renovare, spațioasă și ocupată ilegal, a fost de „180.000 de euro”, a comentat José Antonio. În momentul în care a descoperit că casa pe care a cumpărat-o era deja ocupată ilegal de o altă persoană, a început un proces judiciar.
„Au fost patru ani de proces judiciar”, a explicat José Antonio. „Ideea când am cumpărat casa era că în scurt timp am putea muta mobilierul și, chiar dacă nu era locuibilă, să-l lăsăm acolo”.
Cu toate acestea, el a explicat că „desigur, pe măsură ce procesul se prelungea, ce puteam să fac? Păi să închiriez un depozit, care a fost închiriat timp de 3 ani”.
El a explicat că, în acest timp, pe lângă banii investiți în proprietatea ocupată, a trebuit să plătească și chirie: „Pentru că, desigur, nu puteam să vin să locuiesc o perioadă la mine acasă”.
„Am plătit o chirie suplimentară pentru toate acestea. Sincer, credeam că totul va dura mai puțin, dar, evident, au trecut 4 ani și nici măcar nu m-am putut apropia de gard”, a spus proprietarul, frustrat.
Apoi, vizibil afectat, a adăugat că „de îndată ce mă apropii și este cineva acasă, mă certă, întrebându-mă ce caut acolo și că nu este casa mea”.
