Planul Columbiei este de a recupera unele elemente ale navei San José pentru a le studia. Se afirmă că nu este vorba de o căutare a tezaurului și că intenția este de a documenta totul pentru bucuria populației
Cuprins
Istoria galionului San José este foarte particulară. Nava a părăsit șantierele navale din Guipúzcoa în 1706 cu destinația Marea Caraibelor, unde a fost încărcată până la refuz cu aur, pietre prețioase și bijuterii provenite din minele din Peru, Bolivia și Mexic. Era o navă impresionantă, cu o lungime de 40 de metri, 64 de tunuri și un echipaj de 600 de persoane, dar a fost scufundată în urma unui atac al corsarilor britanici în 1708, lăsând doar 10 supraviețuitori și comoara valoroasă în adâncurile mării, în largul coastelor Cartaginei.
Este una dintre cele peste 1.500 de nave spaniole scufundate în întreaga lume, iar Mexicul și Columbia colaborează pentru a „salva” aceste comori care se află de peste 300 de ani pe fundul oceanului. Are o valoare estimată la 20 de miliarde de dolari și este protagonista unui adevărat serial.
Un serial
Povestea navei San José nu s-a încheiat odată cu scufundarea acesteia. De fapt, s-ar putea să fi fost doar începutul. În 1981, compania de explorare Search Armada a afirmat că a localizat epava spaniolă și a transmis coordonatele nu Spaniei, ci Columbiei. În schimb? Se presupune că avea acces la jumătate din comoară. Cu toate acestea, în 2015, guvernul columbian a afirmat că a găsit rămășițele într-un loc diferit de cel indicat anterior.
Acest lucru a înfuriat compania de vânători de comori, care a susținut că era vorba de o strategie pentru ca Columbia să nu fie nevoită să împartă comoara. Fără ezitare, fostul președinte Juan Manuel Santos a afirmat cu mândrie că era vorba de unul dintre cele mai importante comori ale Columbiei, iar totul indica faptul că Search Armada nu va vedea niciun cent. Între timp, Spania nu a stat cu mâinile în sân și a invocat suveranitatea sa asupra galionului.
Ancheta
În 2024, cu epava încă în dispută, Comisia de anchetă și acuzare a Camerei Reprezentanților din Columbia a deschis o anchetă împotriva fostului președinte Santos. Motivul? „intruziunea și jefuirea” galeonului spaniol.
„Nu este un tezaur”
Actualul guvern columbian are un alt punct de vedere și, în mai anul trecut, a declarat zona epavei drept sit arheologic protejat. Ministrul Culturii din Columbia, Juan David Correa, a afirmat că era „prima dată când se declara un sit arheologic la o astfel de adâncime, ceea ce este istoric pentru America Latină. Avem deja un plan special de gestionare arheologică subacvatică”.
Protecția
Obiectivul este, așadar, de a garanta protecția și conservarea galionului, așa cum a afirmat Alhena Caicedo, directoarea Institutului Columbian de Antropologie și Istorie, fără a se închide ușa posibilității de a trata epava ca patrimoniu comun. Obiectivul este acum să se afle ce transporta nava și să se catalogheze încărcătura. Se pare că nu este vorba de o misiune de recuperare a comorii, după cum afirmă chiar Correa: „Nu este o misiune de recuperare cu scop economic. Ceea ce dorim este să oferim Columbiei posibilitatea unei misiuni științifico-culturale care va avea mai multe etape și care începe astăzi”.
Mexic + Columbia
Și aici intră în joc Institutul Național de Antropologie și Istorie (INAH) din Mexic. Într-o inițiativă numită „Hacia el corazón del galeón San José” (Către inima galionului San José), cercetători columbieni și mexicani colaborează pentru a putea realiza acest proces de „recuperare”. Mexicul are o vastă experiență în realizarea expedițiilor arheologice (cu exemple recente precum întreaga rețea a Tren Maya, aplicarea noilor tehnici pentru explorarea interiorului piramidelor și cartografierea încăperilor subterane).
O expediție subacvatică este diferită, dar și în acest domeniu au ceva de spus. Cercetătorii columbieni au întrebat membrii INAH despre experiența lor în proiectul Nuestra Señora del Juncal, o navă care a naufragiat în 1613 în Golful Mexic și cu care există paralele în cazul expediției San José. În plus, între Columbia și Mexic există programe de sprijin pentru arheologi care se formează reciproc în ambele țări, ca un fel de Erasmus al arheologiei.
Digitalizarea totală
Prin urmare, Mexicul oferă consultanță Columbiei, dar columbienii sunt cei care, folosind roboți subacvatici, explorează San José și împrejurimile sale într-un program care constă în patru faze:
- Prima fază (a început în mai 2024): intră în acțiune o navă de cercetare subacvatică dotată cu tehnologii de poziționare dinamică și acustică, precum și un vehicul de operare la distanță cu senzori, care are misiunea de a ajunge la situl arheologic.
- A doua fază: generarea de imagini ale sitului cu ajutorul cărora se va întocmi un registru al dovezilor arheologice pentru clasificarea materialelor și a provenienței acestora.
- A treia fază: prediagnostic de conservare pentru a stabili puncte de plecare privind nivelul de deteriorare a elementelor.
- A patra fază: documentarea digitală a contextului arheologic prin tehnici de fotogrammetrie în scop informativ.
Se pare că planurile Columbiei sunt clare și, conform detaliilor diferitelor faze, nu pare că obiectivul este de a scoate din apă tot ceea ce găsesc, ci de a cataloga pentru a putea vedea starea navei și a încărcăturii sale după 300 de ani (pe lângă bogățiile pe care le transporta când s-a scufundat).
Pașii următori
În ultimele săptămâni, însă, au fost făcute descoperiri importante. ICANH a confirmat noi „zone de interes” pe sit, cu porțelan chinezesc, lingouri, arme și monede care permit să aflăm mai multe despre contextul galionului scufundat. În plus, atât INAH, cât și Ministerul Culturii din Columbia au stabilit luna octombrie 2025 ca dată la care vor detalia următorii pași ai misiunii.
Ideea este de a contura strategia „Către inima galeonului” pentru a prezenta rezultate tangibile înainte de sfârșitul actualului mandat prezidențial, în 2026. Și, cu siguranță, atunci va ajunge la un nou nivel controversa dintre Spania, Columbia, comunitatea indigenă Qhara Qhara, care revendică drepturile asupra comorii, și compania care susține că a descoperit epava.
