A început ca un joc și s-a terminat ca o descoperire istorică.
Ceea ce a început ca o aventură copilărească în anii ’60 s-a transformat într-o descoperire arheologică de o valoare inimaginabilă odată cu trecerea anilor. Jan Gunnar Fugelsnes, un cetățean norvegian, a dezvăluit recent că în copilărie a găsit mai multe monede medievale ascunse sub podeaua unei biserici și că le-a păstrat în secret timp de șase decenii.
Descoperirea datează din 1964, când el și fratele său s-au strecurat sub scândurile podului bisericii din Edoy, în Romsdal (o insulă din Norvegia). Potrivit explicațiilor lor, spațiul fusese săpat cu ani în urmă de trupele naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cu intenția de a ascunde acolo muniția. Cu toate acestea, pentru cei mici, aceasta era o adevărată aventură, căreia se dedicau trup și suflet: „căutarea comorii”.
„Am intrat acolo din pură curiozitate și am ieșit cu 14 monede de argint, o mărgea de chihlimbar, trei feronerie și nouă ace”, a explicat Fugelsnes autorităților locale. Obiectele, a spus el, au fost păstrate cu grijă într-o cutie galbenă de diapozitive Kodak, unde au rămas uitate până în toamna anului 2023.
În acel moment, Fugelsnes a decis să informeze autoritățile municipale despre descoperire și să predea piesele. Cu toate acestea, el a recunoscut că nu cunoaște valoarea istorică a monedelor, deși astăzi arheologii cred că majoritatea dintre ele datează din Evul Mediu, între secolele XIII și XV. Unele ar fi fost bătute în timpul domniei lui Magnus al VI-lea, rege norvegian decedat în 1280, iar altele corespund perioadei lui Christian I, care a domnit între 1450 și 1481.
Potrivit lui Carl-Fredrik Wahr.Hansen Vemmestad, arheolog al comitatului, descoperirea nu este doar rară, ci și revelatoare. „Datorită locației și obiectelor care le însoțeau, este posibil ca acestea să provină dintr-un mormânt situat sub biserică între anii 1200 și 1300”, a explicat el.
Acele găsite ar fi putut face parte dintr-un veșmânt funerar, iar mărgelele de chihlimbar se crede că au aparținut unui rozariu. „Aceste tipuri de piese au supraviețuit în cantități foarte mici în regiunea centrală a Norvegiei. Descoperirea oferă o perspectivă valoroasă asupra vieții – și a morții – în Evul Mediu din Edoy”, a asigurat Vemmestad.
Conform Legii norvegiene privind patrimoniul cultural, toate monedele fabricate înainte de 1650 sunt considerate proprietate a statului, cu excepția cazului în care există dovezi ale proprietății lor anterioare anului 1905. Prin urmare, piesele au trecut în proprietatea guvernului și vor fi păstrate de autoritățile județene.
„Suntem foarte recunoscători lui Jan Gunnar că a decis să le predea”, a concluzionat arheologul. „Acum vor putea fi păstrate în siguranță și studiate în profunzime pentru generațiile viitoare”.
