Generația beta va trăi ca copiii din anii ’50, iar părinții nu vor putea face nimic în această privință

Generația

Franța vrea să introducă mai multe interdicții pentru a limita utilizarea ecranelor, in Spania s-au făcut deja pași în aceeași direcție

Preocuparea cu privire la modul în care utilizarea ecranelor afectează dezvoltarea copiilor ne conduce către o realitate care poate fi foarte diferită pentru Generația Beta, formată din copiii născuți începând cu anul 2025. Spre deosebire de modul în care a crescut Generația Alfa într-o lume interconectată, copilăria noilor generații pare să rămână mai apropiată de cea din anii ’50. Este o frână care, departe de a fi ipotetică, este deja în vigoare.

Așa cum au relatat colegii noștri de la JeuxVideo, guvernul francez intenționează să pună frână utilizării ecranelor de către minori care, potrivit alertelor experților, s-au dovedit a fi foarte suspecte de a provoca întârzieri în dezvoltarea limbajului, tulburări de somn și scăderea capacității de atenție. În plus, vor să facă acest lucru prin lege și să afecteze toate locurile posibile, atât la școală, cât și acasă.

Ecranele și copiii: o alertă de care trebuie să se țină cont

Generația beta va trăi ca copiii din anii '50, iar părinții nu vor putea face nimic în această privință

Propunerea prezentată de ministrul Sănătății, Catherine Vautrin, prevede interzicerea ecranelor pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani și restricționarea utilizării acestora până la vârsta de 6 ani, dar limitările nu se opresc aici. Cu legi care ar afecta chiar și nucleul familial în cadrul căminului, se propune interzicerea telefoanelor mobile până la vârsta de 11 ani, limitarea accesului la internet până la 13 ani și interzicerea rețelelor sociale înainte de 15 ani.

Anticipând batjocura evidentă, ministrul a recunoscut că nu este vorba de „a pune polițiști în casele oamenilor”, ci de a propune un scenariu la care părinții să se poată agăța ca ghid pentru a evita probleme mai mari din cauza accesului din ce în ce mai timpuriu la tehnologie. În definitiv, revenirea la obiceiuri și practici pedagogice mai centrate pe experiențele senzoriale și învățarea prin joc.

Departe de a fi absurdă, ideea încearcă să se adapteze la o realitate care ne-a luat prin surprindere și care, așa cum a subliniat recent Asociația Catalană a Grădinițelor, a dus la multiplicarea cazurilor de întârziere în dezvoltare: „În grădinița mea am detectat copii sub 3 ani care petrec între trei și șase ore pe zi în fața ecranului. Dar când vorbești cu părinții și ei îndepărtează ecranul, lucrurile se schimbă. Vedem cum copilul începe să interacționeze mai mult cu ceilalți copii și apare limbajul”.

În Spania, mai multe comunități autonome au început să schimbe macazul, iar în locuri precum Asturias, Baleares, Catalonia, Galicia, Madrid, Murcia și Valencia, au fost promovate reglementări menite să recupereze rolul hârtiei ca mijloc de comunicare, să limiteze numărul de ore pe care copiii le petrec în fața ecranelor în școală și să revizuiască măsura în care este necesar sau nu să se facă temele în format digital.

În plus, legea privind protecția minorilor în mediul digital urmărește să atingă un nivel de protecție în care este esențial să se evite problemele legate de rețelele sociale. Obiectivul este de a limita vârsta minimă la 16 ani pentru crearea unui cont pe orice rețea socială, dar și de a impune activarea obligatorie a controlului parental pentru a implica mai mult părinții în această necesitate de autocontrol.