Ideea că Uranus este o lume ciudată și lipsită de energie tocmai a fost spulberată
Cuprins
Uranus, planeta care orbitează pe o parte, a fost întotdeauna ciudățenia sistemului nostru solar. De când sonda Voyager 2 a NASA a zburat peste ea în 1986, astronomii s-au confruntat cu un mister desconcertant: spre deosebire de verișorii săi gazoși, Jupiter, Saturn și Neptun, Uranus părea să nu aibă o sursă importantă de căldură internă. Era, aparent, o lume inertă și lipsită de energie. Dar această idee tocmai a fost spulberată.
Puțin context
În ianuarie 1986, sonda Voyager 2 a devenit prima și singura navă care a vizitat Uranus, oferindu-ne cele mai iconice imagini ale planetei și datele care au stat la baza a tot ceea ce știm despre ea. Una dintre cele mai importante a fost bilanțul său energetic, căldura pe care o emite în raport cu cea pe care o primește de la Soare.
Planetele gigantice au o masă imensă, astfel încât rețin o cantitate considerabilă din căldura formării lor și o eliberează de-a lungul a miliarde de ani. Acest flux de căldură internă este evident pe Jupiter, Saturn și Neptun. Cu toate acestea, datele instrumentului IRIS de pe Voyager 2 au povestit o poveste foarte diferită despre Uranus.
Conform unui studiu din 1990, planeta emitea o cantitate de energie aproape identică cu cea primită de la Soare: fluxul de căldură intern era statistic indistinct de zero. Uranus a devenit astfel anomalia sistemului solar: un gigant înghețat care, din anumite motive, s-a răcit mult mai repede sau s-a format într-un mod complet diferit de celelalte planete.
Nu era mort
Nici nu era în petrecere. Un nou studiu condus de cercetători de la Universitatea din Houston a rezolvat în sfârșit misterul. După ce au analizat date colectate pe parcursul a zeci de ani, oamenii de știință au demonstrat că Uranus emite mai multă căldură decât primește de la Soare. Nu este planeta inertă pe care o credeam, ci o lume dinamică cu un motor intern care, deși modest, este foarte prezent în bilanțul energetic.
Eroarea nu se afla în măsurătorile efectuate de Voyager 2, ci în interpretarea unei singure instantanee în timp. Aici intervine noul studiu condus de Xinyue Wang și Liming Li, de la Universitatea din Houston. În loc să se bazeze doar pe survolul din 1986, echipa lor a colectat și analizat date dintr-o perioadă mult mai lungă (din 1946 până în 2030), acoperind aproape o orbită completă a lui Uranus, care durează 84 de ani terestri.
Uranus este o planetă a extremelor
Axa sa de rotație este înclinată cu 97,7 grade, astfel încât practic se rotește pe orbita sa. Combinat cu o orbită remarcabil de lungă, acest lucru provoacă anotimpuri extreme care durează aproximativ 21 de ani fiecare, cu o emisferă scăldată în lumină solară continuă, în timp ce cealaltă rămâne într-o întuneric înghețat.
Cercetătorii au descoperit că acest ciclu sezonier este cheia tuturor. Energia solară absorbită de planetă nu este constantă, ci variază semnificativ pe parcursul anului. Analizele din 1986, efectuate în apropierea solstițiului de iarnă din emisfera nordică, nu au surprins imaginea completă. După calcularea echilibrului energetic pe întreaga orbită, rezultatele sunt fără echivoc: Uranus emite în mod constant cu 12,5% mai multă energie decât primește de la Soare.
Nu e chiar atât de ciudat
Uranus se încadrează acum mult mai bine în modelele de formare a planetelor gigantice. Are un motor intern, deși mai slab decât al vecinilor săi, ceea ce sugerează că evoluția sa a fost mai similară cu cea a celorlalte planete decât se credea. Această descoperire nu numai că schimbă înțelegerea noastră despre modul în care se formează și evoluează planetele gigantice, dar vine la momentul potrivit, când atât NASA, cât și China pregătesc misiuni pentru a o vizita.
Dacă întrebarea este de ce Voyager 2 a obținut o imagine atât de înșelătoare a planetei, răspunsul este pur și simplu ghinion. În zilele premergătoare survolului din 1986, Soarele a bombardat Uranus cu o furtună geomagnetică neobișnuit de puternică. Acest fenomen a comprimat magnetosfera planetei, ceea ce a făcut ca nava să captureze date într-o zi cu condiții extreme.