Himalaya, cunoscut pentru vârfurile sale impunătoare și peisajele inospitaliere, păstrează un secret vechi de 600 de milioane de ani.
Cuprins
Un grup de oameni de știință a descoperit picături de apă captive în minerale vechi, care ar putea oferi indicii cruciale despre primele oceane ale Pământului și evoluția acestora. Această descoperire a fost calificată de cercetători drept o „capsulă a timpului” care ar putea schimba înțelegerea noastră asupra istoriei planetei.
Ce au găsit mai exact?
Descoperirea a avut loc în Himalaya, unde o echipă de oameni de știință de la Institutul Indian de Științe (IISc) și Universitatea Niigata din Japonia a descoperit depozite minerale cu picături de apă care, potrivit acestora, provin dintr-un ocean primitiv. Aceste depozite, care conțin carbonați de calciu și magneziu, oferă indicii despre cum arătau oceanele acum mai bine de jumătate de miliard de ani.
Cercetătorii, conduși de Prakash Chandra Arya, doctorand la Centrul de Științe ale Pământului (CEaS) al IISc, descriu descoperirea ca o capsulă a timpului din „paleo-oceanele”, mările care au existat într-o perioadă geologică îndepărtată. Potrivit lui Arya, aceste zăcăminte ar putea furniza informații valoroase despre condițiile oceanelor din acea perioadă.
De ce este atât de importantă această descoperire?
Pentru a înțelege importanța acestei descoperiri, trebuie să ne întoarcem în timp. Cu 700-500 de milioane de ani în urmă, Pământul a traversat o perioadă cunoscută sub numele de glaciațiunea Snowball Earth sau „Pământul Bulgăre de Zăpadă”, în timpul căreia straturi groase de gheață au acoperit planeta. Această lungă perioadă de îngheț a marcat o schimbare crucială în istoria Pământului, care a culminat cu o creștere semnificativă a oxigenului din atmosferă, cunoscută sub numele de Al doilea mare eveniment de oxigenare.
Acest eveniment a fost esențial pentru evoluția formelor de viață complexe, dar, până acum, oamenii de știință nu au înțeles pe deplin cum au interacționat aceste evenimente. Lipsa fosilelor bine conservate și dispariția oceanelor antice îngreunează studiul acestui fenomen. De aceea, descoperirea din Himalaya ar putea fi o piesă cheie pentru a răspunde la aceste întrebări.
Cum au capturat mineralele picăturile de apă?
Analiza depozitelor a revelat că, în timpul glaciațiunii, bazinele sedimentare erau sărace în calciu din cauza aportului redus de apă din râuri. Această lipsă de calciu a dus la formarea unor depozite bogate în magneziu. Pe măsură ce aceste minerale s-au cristalizat, au capturat picături de apă din paleo-ocean în spațiile lor poroase, creând un fel de capsulă a timpului care, 600 de milioane de ani mai târziu, a permis oamenilor de știință să studieze cum erau oceanele din acea perioadă.
Sajeev Krishnan, profesor la CEaS și coautor al studiului, explică că absența fluxului în oceane și aportul redus de calciu au dus la o creștere a concentrației de magneziu. Acest lucru, la rândul său, a permis apei din oceanul antic să rămână captivă în minerale.
Ce ne învață despre evoluția vieții?
Această descoperire are implicații și pentru înțelegerea evoluției vieții pe Pământ. Deficitul de calciu din oceanele de atunci, împreună cu lipsa nutrienților, ar fi încetinit creșterea cianobacteriilor fotosintetice. Aceste microorganisme, responsabile de eliberarea oxigenului în timpul fotosintezei, ar fi început să expulzeze mai mult oxigen în atmosferă, ceea ce a impulsionat evoluția unor forme de viață mai complexe.
Prakash Chandra Arya subliniază că această creștere a oxigenului a fost fundamentală pentru apariția de noi forme de viață pe Pământ. „Ori de câte ori crește nivelul de oxigen din atmosferă, va avea loc o radiație biologică (evoluție)”, afirmă el.
Ce consecințe are această descoperire pentru viitor?
Deși mai sunt multe de cercetat, această descoperire ar putea revoluționa înțelegerea noastră asupra modului în care s-au transformat oceanele de-a lungul istoriei Pământului. În plus, aruncând lumină asupra schimbărilor chimice și biologice din oceanele antice, oamenii de știință speră să poată reconstitui mai bine istoria Pământului, de la primele oceane până la lumea așa cum o cunoaștem astăzi.
Această descoperire subliniază importanța continuării explorării și studierii sedimentelor și mineralelor antice din locuri îndepărtate precum Himalaya, care pot conține răspunsuri la întrebări fundamentale despre trecutul planetei noastre.
Fără îndoială, această descoperire este doar începutul unei noi ere de cercetări privind istoria geologică și biologică a Pământului.
