Din fericire pentru noi, Homo sapiens ar fi avut anumite avantaje evolutive care i-au permis să supraviețuiască. Cu toate acestea, pare dificil să afirmăm că aceasta a fost singura cauză
O nouă ipoteză științifică a reactivat dezbaterea privind dispariția neandertalienilor. Potrivit unei cercetări recente a Universității din Michigan, publicată în revista Science Advances, un fenomen cosmic cunoscut sub numele de evenimentul Laschamp ar fi putut influența în mod decisiv declinul acestora. Acest eveniment a constat într-o slăbire a câmpului magnetic terestru în urmă cu aproximativ 41.000 de ani.
Autorul principal al studiului, Agnit Mukhopadhyay, expert în fizică spațială, sugerează că această alterare geomagnetică a redus capacitatea Pământului de a se proteja de radiațiile cosmice și ultraviolete. Această situație ar fi creat un mediu mai ostil pentru oamenii expuși direct la aceste condiții extreme, în special cei cu resurse de protecție mai reduse.
În acest context, cercetarea sugerează că Homo sapiens ar fi avut anumite avantaje care le-au permis să supraviețuiască mai eficient. Printre acestea se numără utilizarea de haine mai ajustate corpului, șederea frecventă în peșteri și utilizarea pigmenților precum ocru, căruia i se atribuie proprietăți protectoare împotriva razelor solare.
Cu toate acestea, aceste afirmații au fost nuanțate de diverși specialiști în arheologie și paleoantropologie, așa cum explică în The Conversation. Principala critică adusă acestei abordări este că ea recurge la simplificări excesive. Dovezile arheologice disponibile nu reflectă un colaps demografic masiv care să coincidă cu evenimentul Laschamp, nici un impact generalizat asupra altor specii umane sau animale.
Întrebări din arheologie
Unul dintre elementele cheie în această discuție este îmbrăcămintea neandertalienilor. Deși nu s-au găsit ace de cusut asociate direct cu această specie, există dovezi abundente ale prelucrării pieilor cu ajutorul unor unelte precum răzuitoare. Acest lucru sugerează că foloseau tehnici funcționale pentru a se proteja de frig, ceea ce pune sub semnul întrebării presupusa expunere neprotejată la radiații.
Pe de altă parte, utilizarea ocru nu este exclusivă a Homo sapiens. Au fost documentate resturi pigmentare în contexte neandertale vechi de peste 100.000 de ani. Acestea ar fi putut avea multiple utilizări: cosmetice, terapeutice, simbolice și chiar ca repelent natural, ceea ce pune sub semnul întrebării exclusivitatea funcțională atribuită ocru de ipoteza spațială.
Dincolo de fenomenul geomagnetic, cercetătorii sunt de acord că factori precum diferența demografică dintre cele două specii, hibridizarea genetică și inovațiile tehnologice au jucat un rol fundamental în dispariția progresivă a neandertalienilor. Capacitatea Homo sapiens de a fabrica arme de aruncat, de exemplu, i-a extins posibilitățile de supraviețuire în diverse medii.
În ciuda interesului stârnit de posibilitatea ca un eveniment spațial să fi afectat evoluția umană, datele actuale nu susțin teoria ca fiind cauza principală. Neanderthalienii, departe de a fi simple victime ale unui mediu ostil, au fost o specie bogată din punct de vedere cultural, abil din punct de vedere tehnic și relevant din punct de vedere genetic în istoria noastră evolutivă.
