O echipă de arheologi a reușit să recupereze 22 de blocuri grele din ceea ce a fost odată legendarul Far din Alexandria.
În cadrul programului PHAROS, cercetătorii vor digitaliza aceste blocuri pentru a le putea reconstrui virtual.
Recreație artistică a aspectului pe care l-ar fi putut avea faimosul Far din Alexandria în secolul III î.Hr.
Construit la începutul secolului III î.Hr. sub domnia lui Ptolemeu al II-lea Filadelf (deși a fost început de tatăl său, Ptolemeu I Soter) și având o înălțime de aproximativ 100 de metri, Farul din Alexandria, cu lumina sa strălucitoare, ghida marinarii prin apele furtunoase ale Mediteranei. După abandonarea sa, în 1303, cea mai mare parte a farului a fost redusă la ruine, iar în 1477 pietrele sale au fost folosite pentru construirea fortăreței Qaitbay, în Alexandria. Construcția monumentală a căzut în uitare.
Acum, la trei decenii de la descoperirea primelor rămășițe ale Farului din Alexandria scufundate sub apele Mediteranei, o echipă franco-egipteană a reușit să recupereze 22 dintre cele mai mari blocuri care, cu peste 2.200 de ani în urmă, au fost folosite pentru construirea legendarului far, considerat una dintre cele șapte minuni ale lumii antice.
În cadrul programului PHAROS, al cărui obiectiv este reconstituirea digitală a acestei prodigioase opere de inginerie antică, o echipă de arheologi, istorici, arhitecți și numismați va analiza toate sursele antice, descrierile, monedele și reprezentările grafice ale monumentului, de la construirea sa până la dispariția sa.
Recreare digitală
Echipa de cercetători, condusă de Isabelle Hairy, arheolog și arhitect la Centrul Național pentru Cercetare Științifică (CNRS), a reușit să recupereze din apă pragurile și jambele porții monumentale (cu o greutate între 70 și 80 de tone), pragul său, precum și mari lespezi de la bază, pe lângă alte piese ale unui monument până acum necunoscut: un pilon cu poarta sa, care îmbină stilul egiptean cu tehnica constructivă greacă.
Salvarea acestor blocuri impresionante este primul pas pentru realizarea următoarei faze a proiectului PHAROS: studiul minuțios și scanarea tridimensională de înaltă precizie a acestor 22 de blocuri. Noile descoperiri se adaugă la cele peste o sută de elemente arhitecturale care, în ultimii zece ani, au fost deja digitalizate în mediul lor subacvatic de către membrii Centrului de Studii Alexandrine (CEAlex), unitate permanentă a CNRS și a Institutului Francez de Arheologie Orientală (IFAO), care lucrează sub supravegherea Ministerului Turismului și Antichităților din Egipt.
Recuperarea unuia dintre pragurile Farului din Alexandria în portul acestui oraș egiptean.
Odată finalizat procesul fotogrammetric al blocurilor, sarcina reconstrucției virtuale a farului va reveni inginerilor voluntari ai Fundației Dassault Systèmes. Fiecare bloc digitalizat și fiecare fragment scanat va fi analizat cu mare rigurozitate științifică pentru a fi plasat virtual în poziția sa originală ipotetică.
Această reconstrucție tridimensională a farului va permite cercetătorilor să expună orice ipoteză posibilă cu privire la construcția sa: de la metodele de construcție utilizate de inginerii greci din secolul al III-lea î.Hr., până la cauzele care au provocat prăbușirea farului câteva secole mai târziu.
Unul dintre blocurile Farului din Alexandria recuperate de pe fundul mării.
„Obiectivul este crearea unui geamăn digital, un model virtual care va oferi posibilitatea unică de a „vizita” Farul din Alexandria ca și cum timpul nu ar fi trecut”, asigură Isabelle Hairy.
Potrivit cercetătorilor, acest proiect promite să dezvăluie motivele care au dus la prăbușirea totală a monumentului după mai bine de 1.600 de ani în care a sfidat timpul și elementele naturii.
Această operațiune ambițioasă de salvare va fi protagonista unui documentar de 90 de minute intitulat „Farul din Alexandria”, regizat de Laurence Thiriat și care va fi difuzat în acest an în prime time pe France Télévisions.
