Această revenire nu înseamnă doar recuperarea unui animal care se credea dispărut, ci are o serie de beneficii pentru ecosistemul zonei
În prezent, se estimează că există aproximativ 34.000 de specii diferite de pești în întreaga lume. Acest număr, care continuă să crească pe măsură ce sunt descoperite noi exemplare, include atât peștii care trăiesc în medii sărate, cât și animalele de apă dulce.
În ciuda acestei creșteri colosale, realitatea este că în ultimele secole a fost documentată dispariția unui număr mare de specii. Mai precis, conform Listei Roșii a Speciilor Amenințate a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN), cel puțin 30 de specii de pești au dispărut în ultimele decenii. Cu toate acestea, această cifră ar fi orientativă, deoarece ar putea reprezenta doar o fracțiune din extincțiile nedocumentate.
Una dintre numeroasele extincții documentate ar fi cea a perca oliva (Petrocephalus boettgeri), o specie autohtonă din oceanele australiene. Văzută pentru ultima dată în zonele umede din Victoria la începutul secolului al XX-lea, această specie de pește a dispărut definitiv în 1980, anul în care a fost declarată oficial extinctă de către Australian Broadcasting Corporation. Cu toate acestea, recent, experții ar fi reintrodus specia, marcând un moment important în cercetarea științifică.
Eforturile neîncetate de conservare ale experților au culminat cu reintroducerea a 200 de exemplare ale acestui animal în Cameron’s Creek, în Parcul Național Gunbower, o zonă protejată din Victoria. Această revenire nu înseamnă doar recuperarea unui animal care se credea dispărut, ci are o serie de beneficii pentru ecosistemul zonei.
„Acum că știm că bibanul verde prosperă în zone umede de substituție și avem o populație de rezervă, putem viza mai multe zone sălbatice pentru eliberări”, a declarat Shenandoah Bruce, manager al Autorității de Gestionare a Bazinelor Hidrografice din Centrul Nord. De fapt, potrivit expertului, recuperarea bibanului de mlaștină reprezintă primul pas în restaurarea speciilor autohtone din zonă, ceea ce ar putea aduce un echilibru mai mare în ecosisteme atât de delicate precum zonele umede.
„Zonele umede sunt foarte bune pentru eliminarea azotului. Azotul este unul dintre cele mai comune produse chimice din efluenții agricoli, iar excesul acestuia poate provoca proliferarea algelor”, a explicat Damien Cook, directorul Wetlands Revival Trust.
De asemenea, revenirea bibanului de mlaștină nu are doar conotații pentru habitatul marin, ci și culturale. Pentru comunitățile indigene, precum poporul Tati Tati, această specie face parte din mediul lor de secole. De fapt, acest proiect a beneficiat de participarea popoarelor native, acestea fiind principalele părți implicate în reintroducerea speciei.
Revenirea bibanului verde în zonele umede australiene nu este singura revenire în ecosistemele acvatice. Mai precis, în India a fost redescoperit un pește dispărut de peste 80 de ani. Trebuie să ne întoarcem în 1933, ultimul an în care acest animal a fost văzut pentru ultima dată.
Peștele Chel snakehead, cunoscut științific sub numele de Channa amphibeus, este o specie de apă dulce care a fost găsită din nou în sistemul fluvial al râului Chel, în Himalaya indiană. După cum au detaliat cercetătorii, trei exemplare ale acestui animal au fost colectate în 2024, confirmând supraviețuirea speciei. De fapt, experții au localizat peștele după ce au confirmat că un trib local îl consuma ca parte a dietei sale.
„Rezolvarea acestui vechi mister din ichtiologia indiană întărește importanța explorării continue și subliniază persistența biodiversității, chiar și în cazul speciilor considerate pierdute în timp”, a subliniat Tejas Thackeray, fondatorul Thackeray Wildlife Foundation.
