Principala ipoteză susține că locul ar fi putut avea o utilizare mixtă simultană.
Se efectuează săpături într-o peșteră din Tenerife, iar descoperirile fac legătura cu guanches.
Săpăturile efectuate în Peștera Los Cabezazos din Tegueste (Tenerife), conduse de arheologa Paloma Vidal de la Universitatea din La Laguna (ULL), indică faptul că acest loc ar fi putut fi folosit simultan de guanches ca locuință și țarc.
Centrul de învățământ a informat vineri că a patra campanie de săpături arheologice în Peștera Los Cabezazos a început în luna iulie, cu scopul de a stabili o cronologie precisă a primei ocupări aborigene a Barranco de Agua de Dios, precum și de a documenta secvențele de habitat.
Această intervenție, finanțată de Guvernul Canarelor, Ministerul Științei, Inovării și Universităților și cu colaborarea Primăriei Tegueste, consolidează unicitatea acestui sit ca studiu de caz strategic pentru arheologia din Tenerife, adaugă ULL.
Ipoteza utilizării simultane ca locuință și țarc se bazează pe diferențierea spațială observată în interiorul cavității, întrucât într-o zonă predomină resturi de faună, în special oase legate de consumul alimentar, în timp ce în cealaltă au fost recuperate elemente de uz cotidian, precum fragmente ceramice și piese de industrie litică, explică Emilio Vacas, codirector al cercetării.
Cu toate acestea, deocamdată nu se poate confirma dacă aceste utilizări au fost contemporane sau au avut loc în momente diferite ale ocupării și, deși totul indică faptul că este vorba de un sit cu utilizare mixtă, rămâne de determinat dacă guanches conviețuiau cu adevărat cu animalele lor în peșteră sau dacă această cavitate a avut mai multe utilizări de-a lungul secolelor.
Printre cele mai relevante descoperiri ale acestei campanii se numără resturi de excremente umane, de porc și de câine, potrivit echipei de lucru.
Prin analize genetice ADN, nu numai că se va putea preciza specia, dar se vor putea obține și informații foarte valoroase „despre sănătatea, dieta și condițiile de viață ale ființelor vii care au ocupat zona Barranco de Agua de Dios”, asigură Vacas.
Peștera Cueva de los Cabezazos s-a consolidat ca „unul dintre siturile arheologice cu cel mai mare număr de datări efectuate în Tenerife”, susține Salvador Pardo, codirector al cercetării.
Astfel, până în 2023 existau cinci datări, dar odată cu reluarea săpăturilor arheologice, există deja peste douăzeci de noi datări care confirmă o ocupare continuă de la începutul secolului al VII-lea până la cucerirea europeană în secolul al XV-lea, explică arheologul.
Echipa încearcă să identifice cele mai vechi niveluri de ocupare prin sondaje stratigrafice care să permită extinderea suprafeței investigate.
Aceste noi acțiuni nu numai că vor contribui la obținerea unei viziuni mai complete asupra activităților desfășurate în sit, ci și la „aprofundarea până când stratigrafia o va permite”, deoarece, potrivit cercetărilor lui Luis Diego Cuscoy din anii 70 ai secolului XX, „se ajunsese la limita superioară a peșterii, dar săpăturile actuale au demonstrat că mai sunt niveluri de explorat”, precizează Vacas.
Proiectul are un caracter clar multidisciplinar și interinstituțional și, pe lângă ULL, cu Paloma Vidal, Salvador Pardo și Emilio Vacas în fruntea proiectului, participă cercetători de la Universitatea Autonomă din Barcelona, Universitatea din Valencia și Universitatea din Basel, Elveția, aceasta din urmă pentru studiul industriei litice din perspective morfotehnice și de traceologie.
De asemenea, cu scopul de a apropia știința de cetățeni, Primăria din Tegueste organizează, încă de la prima campanie, o zi a porților deschise, a cărei a treia ediție va avea loc mâine, sâmbătă, cu vizite ghidate în grupuri restrânse la peșteră, unde vor fi explicate procesul de excavare și ultimele descoperiri ale acestei campanii.
