Dacă simți că zilele trec mai repede, poate că este pentru că planeta noastră a apăsat accelerația.
Cuprins
Din 2020, din motive pe care astronomii încă le cercetează, Pământul se rotește în jurul axei sale cu o viteză puțin mai mare decât cea obișnuită, doborând toate recordurile de când avem măsurători atomice. Următorul record ar putea avea loc în câteva zile.
Cea mai scurtă zi documentată.
Conform previziunilor astrofizicianului Graham Jones, există trei date cheie în 2025 în care Pământul ar putea înregistra cea mai rapidă rotație de când există înregistrări: 9 iulie, 22 iulie sau 5 august 2025.
În una dintre aceste trei zile vor fi îndeplinite toate condițiile pentru ca Pământul să se apropie sau să depășească recordul istoric de până acum, care nu este foarte îndepărtat: 5 iulie 2024. Alți experți nu sunt atât de siguri și cred că cea mai scurtă zi din acest an ar putea rămâne cu câteva milisecunde peste recordul de anul trecut.
O anomalie de milisecunde.
O zi solară durează 86.400 de secunde, adică 24 de ore. Cu toate acestea, rotația Pământului nu este perfectă și are variații minuscule. Aceste fluctuații se traduc în milisecunde peste sau sub cifra de referință, pe care o putem măsura datorită preciziei ceasurilor atomice.
Până în 2020, cea mai scurtă zi înregistrată a lipsit 1,05 milisecunde pentru a ajunge la 24 de ore. Dar de atunci, în fiecare an s-a depășit acest prag. În 2021, cea mai scurtă zi a fost de 24 ore −1,47 ms; în 2022, a fost de 24 ore −1,59 ms; în 2023 a crescut la 24 ore −1,31 ms, iar în 2024 a scăzut din nou, stabilind recordul actual. Cea mai scurtă zi înregistrată vreodată a fost pe 5 iulie anul trecut, când a durat 24 de ore și 1,66 ms.
De ce vara aceasta?
Datele prevăzute pentru 2025 coincid cu momentele în care orbita Lunii o plasează în punctul cel mai îndepărtat de ecuatorul terestru. Poziția Lunii influențează viteza de rotație a planetei noastre, deși nu este factorul principal al accelerării actuale, care rămâne un mister.
Cel mai fascinant aspect al acestei accelerări este că merge împotriva tendinței. De miliarde de ani, Luna a frânat rotația Pământului. Acum aproximativ 4,5 miliarde de ani, o zi pe Pământ dura între trei și șase ore. Atracția gravitațională a Lunii generează mareele, iar această frecare constantă a oceanelor a furat momentul unghiular al Pământului, încetinind viteza sa de rotație.
Nimeni nu se aștepta la această accelerare.
Modelele utilizate în mod obișnuit de oamenii de știință iau în considerare curenții oceanici și mișcările atmosferice, dar nu reușesc să explice această accelerare bruscă. Ipoteza principală indică procese complexe și încă puțin înțelese în nucleul planetei noastre. Motorul planetei a „schimbat viteza”.
Dacă această tendință de încetinire ar continua fără întrerupere, în aproximativ 50 de miliarde de ani, rotația Pământului s-ar sincroniza cu orbita Lunii. Rezultatul ar fi un „blocaj de maree” în care Pământul ar arăta mereu aceeași față Lunii, astfel încât satelitul nostru ar fi vizibil doar din jumătatea planetei. În orice caz, noi nu vom mai fi aici. În aproximativ 10 miliarde de ani, Soarele va deveni o pitică albă. Până atunci, Pământul va fi de mult timp de nelocuit.
