Rezultatele cercetării au arătat o medie de 100 de particule de microplastice pe litru în sticlele de sticlă, o cantitate de cinci până la cincizeci de ori mai mare decât rata detectată în sticlele de plastic sau în cutiile de metal
Un studiu recent publicat de agenția franceză pentru siguranța alimentară (ANSES) a dezvăluit o descoperire neașteptată. Cercetarea indică faptul că sticlele de sticlă ar conține un număr mai mare de microplastice decât echivalentele lor din ambalaje de plastic. Această nouă constatare ar deschide o nouă linie de analiză privind omniprezența acestor particule în materiale cu care nu sunt asociate.
Microplasticele, bucăți de plastic în mare parte invizibile, au fost detectate în diverse medii. De la aerul pe care îl respirăm până la alimentele pe care le consumăm și chiar în interiorul corpului uman. Deși nu există încă dovezi directe că această prezență masivă este dăunătoare pentru sănătatea umană, descoperirea în sticlele de sticlă a surprins cercetătorii.
Obiectivul studiului era „de a investiga cantitatea de microplastice din diferite tipuri de băuturi vândute în Franța și de a examina impactul pe care îl pot avea diferitele ambalaje”, așa cum a confirmat directorul de cercetare al ANSES, Guillaume Duflos, pentru AFP. Rezultatele au arătat o medie de aproximativ 100 de particule de microplastice pe litru în sticle de sticlă de băuturi răcoritoare, limonadă, ceai rece și bere. Această cifră este între „de cinci și cincizeci de ori mai mare decât rata detectată în sticle de plastic sau cutii de metal”. Doctoranda Iseline Chaib, care a efectuat cercetarea, a recunoscut că se așteptau „rezultatul opus”.
Probele analizate au indicat că majoritatea particulelor detectate proveneau de la capacele recipientelor. „Am detectat că, în sticlă, particulele detectate aveau aceeași formă, culoare și compoziție polimerică ca vopseaua de pe exteriorul capacelor care sigilează sticlele de sticlă”, a explicat echipa. Au adăugat că vopseaua capacelor prezenta „mici zgârieturi, invizibile cu ochiul liber, probabil din cauza frecării dintre capace în timpul depozitării”.
În contrast, studiul a relevat că cantitatea de microplastice din apă (naturală și minerală) era relativ scăzută în toate tipurile de ambalaje, cu 4,5 particule pe litru în sticlele de sticlă și 1,6 particule în plastic. Vinul conținea, de asemenea, puține microplastice, chiar și în sticlele de sticlă cu capace. Guillaume Duflos a subliniat că motivul acestei discrepanțe „rămâne de explicat”.
ANSES a subliniat că, în absența unui nivel de referință pentru o cantitate potențial toxică, „în prezent nu se poate afirma dacă aceste cifre reprezintă un risc pentru sănătate”. Cu toate acestea, agenția a sugerat că producătorii de băuturi ar putea „reduce cu ușurință cantitatea de microplastice eliberate de capacele sticlelor”. De fapt, studiul a testat o metodă de curățare care consta în suflarea capacelor cu aer și apoi clătirea lor cu apă și alcool, ceea ce a reușit să reducă poluarea cu 60%.
